Campania de mobilizare civică “Implică-te! Raportează corupția!”.

Transparency International România a lansat luni, 16 martie, Campania de mobilizare civică “Implică-te! Raportează corupția!.

Campania “Implică-te! Raportează corupția!“ derulată de TI-România  își propune să determine cetățenii să ia atitudine și să sesizeze faptele de corupție. Raportarea unor astfel de fapte este în interesul fiecăruia dintre noi. 

 

Prin Campania lansată luni, 16 martie 2015, facem cunoscut faptul că depunerea unor astfel de sesizări este de acum mai simplu de realizat, prin completarea formularului on-line disponibil la  adresa:  https://www.alacromania.ro/raporteaza-coruptia

TI-România pune la dispoziție expertiza Centrului de Asistență Legală Anti-Corupție (ALAC), Centru care acordă gratuit consiliere și asistență juridică tuturor cetățenilor care sunt martori sau victime ale unor fapte de corupție.

Cetățenii sunt astfel nu doar încurajați, sunt și sprijiniți să sesizeze cazurile de corupție.

TI-România  vine deopotrivă în sprijinul instituțiilor statului, ajutând cetățenii să formuleze corect și complet sesizările privind cazurile de corupție.

 

 

Procurorul Gheorghe Muscalu, membru CSM, a declarant în cadrul conferinței ALAC de luni, 16 martie, că denunțurile sunt o modalitate de sesizare a instanțelor, însă “judecătorul nu va condamna pe un simplu denunț, fără a corobora cu anumite elemente”.

„Normal că cel care vine să sesizeze, sau care denunță își asumă o anumită răspundere. Procurorul nu va trimite în judecată pe un simplu denunț, iar judecătorul nu va condamna pe un simplu denunț, fără a corobora cu anumite elemente.”, a explicat Gheorghe Muscalu, precizând că nu discută pe cazuri concrete.

„Eu ca procuror nu am avut niciodată simplul denunț ca element de bază pentru a susține o acuzare. Și nici o condamnare pe un simplu denunț. Mulți ani de zile am avut arestarea la procuror. Este mult mai cenzurată procedura de solicitare a arestării după 2004, acum este și mai transparentă. Eu nu cunosc procurori care să se ducă pe un simplu denunț”, a mai arătat Muscalu.

“În fond, prin legislația pe care o avem, alături de a restabili situația inițială, îl protejăm pe cel care sub o formă sau alta este vătămat. (…) În momentul actual avem o lege care protejează drepturile fundamentale”, a mai spus, în aceeași conferință a TI-Ro, procurorul Gheorghe Muscalu.

În opinia sa, trebuie găsite “cele mai bune forme ca legea penală să fie aplicată nediscreționar, eficient, să nu conducă la discriminări”, iar “procurorii și judecătorii, când își exercită profesiile, să conducă la o soluție obiectivă, corectă care să lase loc la cât mai puține critici publice”.

Din punctul său de vedere “societatea nu este măcinată de marea corupție, ci de mica corupție, care este mai mare decât marea corupție”. El a explicat că “de la momentul în care a fost înființat Parchetul anti-corupție s-au creat premisele unei consolidări a Ministerului Public în abordarea unor metode de a scoate la iveală corupția precum abuzul în serviciu, care este o formă de corupție”.
 

Radu Genu, Director General Adjunct DGA, a declarat că, prin intermediul sistemului TelVerde, DGA a primit peste 80.000 de apeluri în 10 ani, în baza cărora au fost înregistrate peste 400 de dosare de mică corupție și 55 de infracțiuni flagrante de corupție. “De la an la an, numărul apelurilor a crescut și a crescut și încrederea cetățeanului. Este și un mijloc de prevenire și un mijloc de încurajare a avertizorilor de integritate. În ultima vreme au fost funcționari publici care au sesizat fapte de corupție, a explicat Directorul DGA.

În cadrul conferinței TI-Ro, Director General Adjunct al DGA a anunțat că instituția pe care o reprezintă intenționează să transforme sistemul de tip TelVerde într-un Call Center. “Nu am găsit fondurile necesare, dar vom încerca să apelăm la fonduri europene pentru a crea un sistem Call Center care poate rezolva sesizările cetățenilor foarte rapid, cu aparatură tehnică necesară”, a detaliat Radu Genu.

 

 

 

La rândul său, Eugen Dinu, reprezentant din partea instituției Avocatul Poporului, a declarat că inițiativa ALAC este o inițiativă benefică, în favoarea cetățeanului și că sprijină o colaborare între cele două părți. “Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat și ea, am întâlnit persoane care reclamă acte de corupție. Din păcate, instituția noastră, purtând titulatura pe care o are, este confundată cu instituția avocatului pledant. Avem în legislația noastră o dispoziție care ne împiedică să exercităm funcția avocatului pledant, așa că nu ne rămâne decât să explicăm oamenilor și să îi îndreptăm la avocați pledanți când considerăm că există elemente de săvârșire a unei infracțiuni”, a declarat Eugen Dinu.  „Considerăm ca o colaborare cu ALAC ar fi bună”, a subliniat reprezentantul Avocatului Poporului.

 

 

 

 

La evenimentul TI-România, Asociația Magistraților din România a fost reprezentată de judecătorul Liliana Ciupercă, membru Consiliul Director. “Apreciem că trebuie popularizată procedura prin care o astfel de sesizare ajunge pe masa judecătorului. Trebuie popularizat denunțul, făcută cunoscută calitatea în care persoana care face denunțul poate să stea în fața unui judecător: victimă, martor etc.”, a afirmat reprezentantul AMR. În opinia sa, este necesară o mai bună informare a cetățenilor, care, de cele mai multe ori, nu știu de fapt ce calitate vor avea în procesul pe care îl deschid. “Simplul denunț nu este neapărat suficient, nu se începe urmărirea penală. Este doar piesa de plecare, trebuie coroborat și cu alte probe”, a explicat judecătorul Liliana Ciupercă.

 

 

 

 

Victor Alistar, Director Executiv Transparency International România (TI-România), a explicat în cadrul conferinței de lansare care este principiul pe baza căruia acționează ALAC: “Nu comentăm cazuri și nu facem presiuni publice. Nu dorim rezolvarea punctuală a cazurilor, ca un avocat. Pe noi ne interesează să sprijinim un proces natural între cetățean și stat”.

ALAC dispune de un site dedicat cât și de o linie telefonică dedicată, fără a se suprapune cu liniile telefonice deja existente.

“ALAC este un program global. Vine atât în sprijinul cetățenilor simpli cât și în sprijinul mediului de afaceri. Va fi o platformă pentru tot ce înseamnă corupția mare, transfrontalieră”, a adăugat Directorul Executiv al TI-Ro. 

În același context, Victor Alistar a dezvăluit că TI-România a preluat coordonarea acțiunilor Mișcării Transparency International dedicate justiției, ceea ce este “un beneficiu pentru autoritățile naționale, o posibilitate de a folosi această platformă”.

ALAC este și un instrument de lucru pentru justificarea nevoilor de modificare a legislației anticorupție.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai unor importante instituții care sprijină demersul TI-România, precum CSM, DGA, Avocatul Poporului, Asociația Română a Magistraților.

 

Concluzia tuturor acestor dezbateri cu privire la rolul pe care cetățenii simpli îl pot avea în combaterea faptelor de corupție a fost aceea că cetățenii trebuie încurajați să depună sesizări de acest tip, însă este foarte important ca sesizările să fie complet și corect formulate, iar aici rolul Centrului ALAC este unul esențial.

 

Ce se întâmplă cu sesizările trimise on-line către ALAC

Cetățenii au la dispoziție pe site-ul www.alacromania.ro un formular on-line, ușor de parcurs și de completat, prin intermediul căruia pot raporta fapte de corupție.

Fiecare sesizare transmisă on-line este analizată de experții ALAC.  Ulterior, dacă fapta sesizată este de competența Centrului, autorul sesizării este invitat la Centru, pentru consiliere și pentru a stabili pașii de urmat. Astfel, află ce drepturi are, învață cum și unde să depună o plângere, iar rezolvarea cazului este urmărită de experții ALAC.

Totodată, dacă problemele semnalate Centrului nu sunt de competența ALAC, îndrumăm persoana în cauză către instituția care i-ar putea oferi ajutor.

Întregul proces de consiliere este gratuit și confidențial. Centrul nu are dreptul să facă publice cazurile fără acordul persoanelor care le-au sesizat.

Ce este ALAC?

Activitatea Centrului se desfășoară pe trei planuri:

  • sprijinirea victimelor și martorilor corupției;

  • informarea cetățenilor cu privire la drepturile lor și instrumentele prin care pot acționa împotriva abuzuri-lor;

  • respectiv advocacy pentru remedierea lacunelor din sistem pentru preîntâmpinarea unor astfel de fapte de corupție.

Primul Centru ALAC din lume a fost deschis în 2003, în România, la inițiativa TI-România. Exemplul a fost preluat ulterior și de alte state, astfel că în prezent în reţeaua Transparency Internaţional funcționează 90 de centre similare în 60 de țări.

De la înființare, Centrul Asistență Legală Anti-Corupție din țara noastră a asistat și consiliat peste 6.000 de victimelor şi martori ai actelor sau faptelor de corupţie din sectorul public.

Campaniile de advocacy desfășurate de Centrul ALAC România au avut ca rezultate politici publice și modificări de acte normative. Enumerăm doar câteva dintre acestea.

•           Legea de înființare a Agenţiei Naţionale de Integritate, care a avut ca punct de pornire o propunere legislativă întocmită de ALAC.

•           Persoanele cu venituri mici pot beneficia de asistenţă judiciară gratuită.

•           Adoptarea codurilor de conduită pentru personalul contractual al instituţiilor publice.

•           Modificarea articolului 13¹ al Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În prezent, un sfert din cazurile DNA sunt soluţionate pe baza acestui articol.

•           Elaborarea și adoptarea Legii nr. 571/2004, cunoscută ca Legea avertizorilor de integritate. În baza acestui act normativ, angajații din sectorul public nu pot fi concediați dacă sesizează un act de corupţie la locul de muncă.

Așadar, Centrul  ALAC  oferă informații, consiliere și asistență juridică; susține demersurile cetățenilor în sesizarea corupției;  transmite cazuri autorităților competente;  urmărește soluționarea cazurilor semnalate

Atenție. Centrul ALAC nu se pronunță în locul organelor de cercetare penală (poliție, parchet, etc.); nu se substituie instanțelor de judecată;  nu se substituie activității avocațiale; nu reprezintă petenții în instanță; nu efectuează cercetare sau expertize.